Salvie
Denumire stiintifica: Salvia Officinalis; popular: jales de gradina, jales, jaie, cilvie, selghie, serlai.
Planta parfumata, din familia mentei, cu aspect de arbust ornamental, intrebuintat in medicina si gastronomie. Foarte raspandita in gradinile din Europa, America si Africa de Nord, salvia cuprinde cateva sute de specii de plante erbacee sau perene. Poate sa creasca si sub forma de arbusti. In general, salviile constituie tufisuri dense foarte ramificate, dar cu aproximativ aceeasi infatisare. Rizom lignificat, ramificat, cu tulpina aproape lemnoasa, cel putin la baza si ierboasa la partea superioara, cu 4 muchii, cenusiu-albicioasa, acoperita ca si ramurile, cu perisori fini, albiciosi. Ea formeaza tufe etalate, care rareori depasesc 35-100 cm inaltime. Frunzele sunt opozite, aspre, ovale cele bazale si mijlocii, petiolate, iar cele superioare, sesile, reticulate si penat-nervate, fin dintate, cu peri fini, care le confera aspectul verde-argintiu. Degaza o aroma puternica, usor amaruie, piperata si au gust astringent. Florile , grupate in ciorchini terminali sunt reunite in buchetele de cate 3-10 flori, dispuse la subtioara frunzelor, de culoare liliachie-albastruie, uneori albe, roz (salvia aromatica) sau rosu (salvia comuna). Majoritatea principiilor active se gasesc in frunze si sunt reprezentate de uleiuri volatile continand: tuiona, cineol, terpene, borneol, camfor, substante estrogene, principii amare, dar si vitaminele A, B1, C, azotat de potasiu, precum si substante minerale: potasiu, calciu, fosfor, magneziu, cupru, molibden etc.Astăzi, i s-a dat numele de plantă a vîrstei a treia, deoarece ajută la menţinerea nealterată a facultăţilor intelectuale şi emoţionale pînă la vîrste înaintate. Aşadar, salvia e planta tinereţii fără bătrîneţe. Frunzele proaspete furnizează cantităţi apreciabile de vitamina A şi C. Pentru menţinerea culorii naturale şi a strălucirii parului, după spălare, se face ultima clătire cu decoct combinat de salvie.
Salvia se foloseste ca :
Astăzi, i s-a dat numele de plantă a vîrstei a treia, deoarece ajută la menţinerea nealterată a facultăţilor intelectuale şi emoţionale pînă la vîrste înaintate.
Indigestia, balonarea – se ia inainte de masa un sfert de lingurita de pulbere de salvie. Aceasta planta stimuleaza digestia si echilibreaza apetitul, avand calitatea de a impiedica formarea gazelor in intestin. In lumea araba, salvia este numita “iarba beduinilor”, decoctul combinat de salvie fiind un remediu celebru pentru tratarea tuturor problemelor digestive. Are efect antioxidant, ajuta la mentinerea sanatatii celulelor creierului. Revigorant al organismului – se fac bai cu decoct de salvie (5 litri la o cada de apa) de doua ori pe saptamana. Baile cu salvie confera o stare de tonus psihic si vioiciune, inlatura oboseala, dau corpului un miros placut.
Extern, planta este indicată sub formă de gargară în abcese dentare cu puroi, gingivite sîngerînde, paradontoze, afte şi ulceraţii bucale, stomatite şi amigdalite. La mulţi copii ar putea fi evitată operaţia de amigdalită, dacă ar bea zilnic ceai de salvie. Uleiul de salvie este cicatrizant în răni sîngerînde sau purulente, în ulceraţii ale pielii, degerături, transpiraţii excesive la mîini şi picioare, hemoroizi, acnee, seboreea feţei, dezumflarea nasului, întărirea vederii şi auzului.
Dorinţa salviei este să-i facă pe oameni nemuritori“ spune un vechi proverb roman. “Cum să moară cînd are salvie în grădină?“, se spunea în Evul Mediu. Zicala are un sîmbure de adevăr înscris în însuşi numele plantei: salvie vine de la latinescu salvare. Nu degeaba se numeşte aşa. Salvia are o mare valoare medicinală, aduce sănătate, vindecare.